Misiunea Fraternității masonilor liberi și acceptați a fost, este și va fi, să învețe arta francmasoneriei. Este dedicată tuturor oamenilor cu caracter bun, inspirându-i astfel să practice arta francmasoneriei în casele, comunitățile și viața lor de zi cu zi. Această asociere de oameni cu năzuinţe asemănătoare, îmbunătățește și întărește caracterul fiecărui frate în parte, reflectând principiile francmasonerie și, astfel, perpetuând valorile prin intermediul fraternității.

Declarația de principii

Adoptată la 01 Decembrie 2019/6019 cu prilejul Conventului de Constituire a

I. Francmasoneria este o asociație de oameni liberi și de bune moravuri. Originile sale se pierd undeva în negura istoriei breslelor constructorilor în piatră din Evul Mediu. Important este anul înființării primei Mari Loji: 1717. Reglementările anterioare acestui moment merg până la manuscrisul ”Halliwell” numit și ”Poemul Regius”, (1425-1450), dar cele mai notabile rămân „Constituțiile liberilor masoni”, 1723, cunoscute ca și Constituțiile lui Anderson.

II. Francmasonii se consideră și se recunosc între ei ca „Frați,” Masoneria fiind o Fraternitate, deoarece oamenii, indiferent de talentele lor și de poziția lor socială, se nasc cu aceleași drepturi. De asemenea, Masonii înțeleg că acest lucru nu este mereu recunoscut în viața de zi cu zi și, prin urmare, consideră că este datoria lor de a trezi și de a practica un spirit fratern între ei și față de alți oameni.

III. Scopul Francmasoneriei este ca membrii ei să ajungă la înțelegerea și practicarea Învățăturilor Masonice, pentru construcția Templului Ideal al Umanității, așa cum au fost ele exprimate în limbajul secolului al XVIII-lea: ”Masoneria învață omul să practice mila și bunăvoința, să protejeze castitatea, să respecte legăturile de sânge și prietenie, să adopte principiile și să respecte preceptele religioase, să-l ajute pe cel slab, să-l ghideze pe cel orb, să-l ridice pe cel căzut, să ajute orfanul, să păzească Altarul, să-i sprijine pe cei care conduc țara, să inspire moralitate, să promoveze învățatul, să iubească omul, să-l respecte pe Dumnezeu și să-i ceară îndurare, să spere la fericire.”

Printre căile de realizare a acestui deziderat se află:

Toate acestea trebuie aplicate și în viața profană, pentru a face cinste Ordinului, pentru că Masonul, mai ales în societate, este oglinda Fraternității. Dintotdeauna, Masoneria a promovat educația și iluminarea generală, sprijinind instituțiile pentru binele comun, fiecare Mason fiind un pilon de încredere al Statului.

IV. Francmasoneria onorează ca cea mai înaltă autoritate „Marele Arhitect al Universului,” ceea ce creștinii ar numi „Dumnezeu”.

Fraternitatea Masonică afirmă libertatea de conștiință, de religie și de gândire și respinge toate constrângerile acestor libertăți. De aceea, ea respectă orice convingere religioasă și respinge orice persecuție a celor cu alte opinii.

În conformitate cu obiceiurile sale străvechi, „Volumul Legii Sacre”, care poate fi, de la caz la caz, Biblia sau Tora, de exemplu, plus Echerul și Compasul, formând „Cele Trei Mari Lumini,” sunt mereu prezente în timpul ceremoniilor rituale.

V. Francmasoneria este cea mai veche dintre fraternitățile care există azi în lume. Una dintre caracteristicile care au diferențiat-o este tradiția sa, transmisă în scris, dar și oral. Singurele sale secrete sunt metodele sale de recunoaștere și de instruire simbolică, adică ceea ce formează Ritualul. Ea este:

VI. Un Mason este fidel țării sale și face tot posibilul pentru a asigura o societate pașnică acolo și în țara în care trăiește.

Fidel cu tradițiile francmasoneriei, el lucrează pentru a asigura respectarea drepturilor omului.

Punând în practică principiile masonice, fiecare membru trebuie să participe și să fie activ în viața socială conform convingerilor sale personale, pentru a promova cel mai bine prosperitatea și bunăstarea țării sale și a țării în care trăiește.

VII. Loja este o oază de liniște și neutralitate în lumea de azi, unde contradicțiile și emoțiile din viața de zi cu zi nu au loc.

În timpul întâlnirii, membrii nu au voie să discute probleme politice sau religioase, ele putând duce la controverse.

În afara reuniunilor formale și la nivel educațional, membrii pot face schimb de opinii cu privire la astfel de întrebări. Cu toate acestea, aceste discuții nu pot fi niciodată subiectul vreunui vot sau rezoluție care ar împiedica în vreun fel libertatea personală a membrilor săi.

VIII. Francmasoneria primește în rândurile ei bărbați liberi de bună reputație care doresc să se unească fratern în a lucra spre îmbunătățirea de sine, indiferent de convingeri religioase sau politice, rasă, naționalitate sau poziția socială.

Recrutarea noilor membri este clar interzisă, dar membrii pot oferi informații discrete despre natura și scopul Francmasoneriei altor bărbați care doresc să devină membri.

VIII. Un Francmason este obligat să respecte cu fidelitate reglementările Marii Loji Regionale a Transilvaniei și statutele propriei Loji, a căror onoare și interese ar trebui să le apere și să le promoveze cât mai bine.

Un membru poate demisiona liber în orice moment, atunci când convingerile și circumstanțele personale impun acest lucru.