HRISOVUL

MARII LOJE REGIONALE A TRANSILVANIEI ŞI SUPREMULUI CONSILIU ROMÂN AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT

MAREA LOJĂ REGIONALĂ A TRANSILVANIEI, ÎMPREUNĂ CU SUPREMUL CONSILIU ROMÂN AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT, sunt constituite, consacrate şi instalate într-o PIRAMIDĂ JUSTĂ şi PERFECTĂ, în Conventul de astăzi 30 noiembrie 2019, la Orientul CLUJ-NAPOCA.

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, constituită, consacrată şi instalată, la 13-14 aprilie, 2002, la Braşov, într-un Convent Extraordinar, a demascat pentru prima dată ca şi instituţie publică, în mod oficial şi public, corupţia din însăşi interiorul său.

Conventul Extraordinar al MARII LOJI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, a fost regular constituit, convocat conform regulamentului masonic în vigoare de la aceea vreme şi a reunit peste 16 loji masonice de pe cuprinsul României, care au solidarizat în numele dreptăţii, justiţiei, adevărului, libertăţii, egalităţii şi fraternităţii.

Conventul regular constituit a fost condus de Il∴Fr∴ Nicu Filip, Primul Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România, care a transferat prerogativele masonice, lumina masonică, sabia masonică, Patenta Masonică şi toate celelalte edicte şi sigilii, Il∴Fr∴ Viorel Dănacu, Venerabilul R∴L∴Athenaeum, nr.66 de la Or∴ Bucureşti şi Mare Trezorier Adjunct al Marii Loji Naţionale din România, care a fost instalat Mare Maestru, iar apoi şi Suveran Mare Comandor.

A urmat transformarea Marii Loji Naţionale A României, într-un spaţiu de cercetare a nevoilor societăţii româneşti şi de identificare a căilor şi mijloacelor necesare progresului şi modernizării, astfel, în 13-14 aprilie 2002 , Conventul a decis recunoaşterea, public, a Lojilor de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, în care am lucrat de mulţi ani, reunind, ca membrii sau vizitatori, pe fraţii care sunt preocupaţi de dezvoltarea gândirii masonice şi de problemele cu care se confruntă societatea contemporană, devenind astfel coloana de susţinere istorică, socială şi în cea mai mare parte metafizică a structurilor, ce am început a dezvolta împreună cu ilustrul frate Nicu Filip Primul Mare Maestru al Masoneriei Romane şi cel care m-a investit cu toate prerogativele masonice, Mare Maestru.

Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetare Masonică, constituie dovada maturităţii gândirii masonice prin adâncirea izvoarelor şi convergenţa lor într-o entitate doctrinară constituţional filozofic masonică.

Masoneria constituită pe teritoriul României a găsit un fond fertil, arhaic, precreştin; de unde caracterul profund religios înclinaţia spre meditaţie şi tradiţionalism a poporului român. Lojile de Cercetări propun punerea în discuţie şi demararea realizării unei Enciclopedii Masonice Universale, de concepţie originală. Lucrarea implică profesionalitate şi o continuă supraveghere de ansamblu, termene fixate de colectivul redacţional, devenind astfel, în viitorul îndepărtat, o temă generală pentru promovarea tradiţiei şi doctrinei metafizice în România, printr-un îndemn real la meditaţie privind sacralitatea universului, a omului şi a lumii.

Masonii care alcătuiesc, MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, proclamă cu tărie credinţa Întru Gloria Marelui Arhitect al Universului, în puterea şi voinţa Sa revelată, în nemurirea sufletului, în Constituţia şi Regulamentul General Masonic şi este profund TRADIŢIONALĂ, RITUALICĂ ŞI SPIRITUALĂ.

MAREA LOJĂ REGIONALĂ A TRANSILVANIEI, îndeplineşte toate criteriile de constituire, având 3 loji fondatoare consacrate, instalate la rândul lor în mod regular, cu fraţi iniţiaţi într-o lojă regular constituită în 09.09.5999, R∴L∴ Athenaeum, din Or∴ Bucureşti, cu Patenta şi Decretul de constituire semnate.

SUPREMUL CONSILIU ROMÂN AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT al MARII LOJI REGIONALE A TRANSILVANIEI, este constituit din 10 fraţi de grad 33, iniţiaţi la gradele 1-3 ale aceleaşi R∴L∴Athenaeum din Or: Bucureşti şi la lojile de perfecţionare ale Supremului Consiliu Român al MARII LOJI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, respectiv: atelierul de perfecţie 4-14 ,,Steaua României” nr 1, capitoliu 15-18 ,,Costache Negri”, nr.2 şi areopagul 19-30 ,,Radu de la Afumaţi”, nr.3 şi la gradele 31-33, de către Supremul Consiliu Român al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat.

Îndeplinind toate criteriile de constituire ale unei Obedienţe masonice, noi, membrii ai Marelui Consiliu ai MARII LOJI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi membrii ai Supremului Consiliu Român al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat, procedăm în cadrul Conventului Masonic ţinut astăzi la Orientul CLUJ-NAPOCA, locul unde va funcţiona şi va fi înregistrată cu sediul Asociaţia ,,MAREA LOJĂ REGIONALĂ A TRANSILVANIEI”, ÎMPREUNĂ CU SUPREMUL CONSILIU AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT, LA

CONSTITUIREA,
CONSACRAREA,
INSTALAREA
ŞI ÎNTRONIZAREA
Il∴Fr∴ Adrian T.
în demnitatea de
Mare Maestru,
Suveran Mare Comandor,
pentru o perioadă nedeterminată

Mărturie peste generaţii, cumularea demnităţilor de Mare Maestru şi Suveran Mare Comandor, sunt o necesitate în zilele noastre, eliminând orice dispute care au apărut în ultimii 30 de ani, întotdeauna, oriunde între aceştia doi.

Acest lucru ne îndeamnă să credem cu tărie în tradiţiile şi zicerile poporului român că: ,,Nu pot intra două săbii în aceeaşi teacă”.

Perioada nedeterminată a mandatului este justificată prin modelul Ducelui de Kent, Mare Maestru al Marii Loji Mamă a Lumi, respectiv, Marea Lojă Unită a Angliei, care este Mare Maestru de câteva decenii.

Experienţa celor 30 de ani de masonerie postdecembristă după 1989, ne demonstrează că piramida masonică MAREA LOJĂ REGIONALĂ A TRANSILVANIEI, ÎMPREUNĂ CU SUPREMUL CONSILIU ROMÂN AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT, este modelul cel mai viabil şi funcţional, asociat cu statutul de Loji de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, o etichetă academică, care ne face să fiim convinşi, ca şi la Academia Română, forul elitei intelectuale româneşti, că şi masoneria poate oferi o instruire şi educaţie masonică pe termen lung a tuturor fraţilor care vor crede cu tărie în Dumnezeu, Marele Arhitect al Universului, în frăţie şi în principiile de: Libertate, Egalitate şi Fraternitate.

Astfel masoneria română trebuie să regenereze, devenind o instituţie respectabilă, de prestigiu aşa cum a fost acum 100 de ani, când toţi unioniştii Marii Uniri de la 1918, erau şi francmasoni.

Alegerea numelor celor trei respectabile loji masonice fondatoare, cu numele a trei nume istorice din regiune, CASTRUM CLUS, VIRTUS POTAISSA şi LUX NAPOCENSIS, face ca masoneria română din aceasta regiune să fie puternic ancorată prin rădăcini istorice adânci, de la constituirea statului, începând de la Burebista, Decebal, Traian s.m.d., arătând paternitatea milenară pe acest pământ românesc, cu o civilizaţie şi o cultură danubiană masonică, unică în lume.

Fraţii şi-au ales singur numelele celor trei loji fondatoare după denumirile istorice din regiune şi au votat în unanimitate la sugestia mea, ca numele noii Obedienţe să fie acela de MAREA LOJĂ REGIONALĂ A TRANSILVANIEI, motivând o cercetare şi studiu aprofundat al existenţei masoneriei şi rolului pe care l-a avut în această regiune.

Dedicăm constituirea, consacrarea şi instalarea MARII LOJI REGIONALE A TRANSILVANIEI, ÎMPREUNĂ CU SUPREMUL CONSILIU ROMÂN AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT, tuturor fraţilor care au contribuit la realizarea Marii Uniri de la 1918, începută cu trei secole, de la Mihai Viteazu, care a realizat pentru scurt timp această Mare Unire.

Constituirea, consacrarea si instalarea MARII LOJI REGIONALE A TRANSILVANIEI, ÎMPREUNĂ CU SUPREMUL CONSILIU ROMAN AL RITULUI SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT, face parte din Programul Naţional de Descentralizare a masoneriei române postdecembriste, care a fost fărâmiţată şi plină de conflicte permanent, corupţie şi îndepărtarea de la ritualurile masonice.

Programul Masonic Naţional de Descentralizare, promovat de Il∴Fr∴ Viorel Dănacu, Mare Maestru, Suveran Mare Comandor, conferă constituirea, consacrarea şi instalarea de Mari Loji Regionale, corespunzatoare celor 8 regiuni ale României, astfel încât să poata să-şi construiască Temple Masonice Regionale, iar toate taxele de iniţiere, cotizaţii, să rămână în teritoriu şi fraţii să nu mai fie nevoiţi să parcurgă distanţe foarte mari, cu cheltuieli la fel de mari până la Bucureşti.

Această formă de funcţionare pe regiuni este şi în Anglia, care are Mari Loji Provinciale şi în Germania, care are Mari Loji pe landuri sau în India pe regiuni corespunzătoare punctelor cardinale, apoi toate având o formă unitară de Marile Loji Unite ale Angliei, Germaniei, Indiei, etc.

Cred că tot aşa şi în România, existând mai multe Mari Loji Regionale, desprinse din acelaşi trunchi, respectiv Mare Lojă Mamă, va exista posibilitatea constituirii, consacrării şi instalării Marii Loji Unite a României, în viitorul apropiat, care să facă o masonerie curată, morală, ritualică, regulară şi spirituală, aşa cum există în lumea civilizată.

Dumnezeu, Marele Arhitect al Universului, Întru Gloria căruia Lucrăm, va fi cu noi în realizarea Marelui Plan al Universului, dând Cezarului ce este al Cezarului.

Fiecare în regiunea lui, va dezvolta proiecte masonice specifice tradiţiilor locale, datinilor şi obiceiurilor, satele româneşti şi ţărănimea fiind locul unde există o stare de spirit nealterată şi unde puritatea, credinţa şi munca sunt foarte necesare ca unelte de şlefuire ale unui francmason cu adevărat.

Programul Naţional Masonic Sătesc, lansat de Il∴ Fr∴ Viorel Dănacu, la Tismana, în 2003, când a instalat prima lojă masonică sătească din Hobiţa, satul unde s-a născut Constantin Brâncuşi, titanul sculpturii universale, a demonstrat că masoneria trebuie să caute în satele româneşti, acei oameni care sunt mai aproape de Dumnezeu, muncitori şi modeşti, care să formeze pătura germinatoare de progres şi moralitate a naţiunii noastre viitoare.

Astăzi, când confuzia, ignoranţa, egoismul, invidia, răul manifestat în cele mai diverse forme, cuprinde aproape toată lumea, masoneria prin toate formele ei de manifestare tradiţionale, ritualice şi regulamentare, trebuie să-şi aducă aportul pentru restabilirea Ordinii şi nu a Haosului, în lume.

Acum la ceas aniversar, sărbătorind constituirea, consacrarea şi instalarea acestei juste şi perfecte piramide masonice româneşti, să ne unim printr-un lanţ al fraternităţii cu toţii, într-o aceeaşi fiinţă naţională, aşa cum zice Sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română, pentru a construi împreună o lume mai bună şi mai paşnică, pentru a ne ocupa locul legitim pe care îl merităm în lume.

Trebuie să se ştie că Actul Marii Uniri de la 1918, a fost înmânat Regelui Ferdinand, de către trei Iluştri francmasoni şi anume: Fr∴Alexandru Vaida Voievod(născut în Cluj Napoca), Il∴Fr∴ Vasile Goldiş şi Il∴Fr∴ Miron Cristea, Mare Maestru şi Întâiul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Consiliu Dirigent a fost format din personalităţi remarcabile ale vremii, toţi fiind şi francmasoni.

Societatea pentru limba română şi cultura a românilor,,ASTRA”, a fost condusă de elita intelectualităţii româneşti, toţii fiind francmasoni.Conducătorii tuturor răscoalelor, revoluţiilor de la Mihai Viteazu, Horea, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, etc. toţi au fost francmasoni.

La Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, Ionel I.C.Brătianu preşedintele delegaţiei române, a numit în locul său, ca preşedinte al delegaţiei pe Il∴Fr∴ Alexandru Vaida Voievod.

Il∴Fr∴Alexandru Vaida Voievod, a fost iniţiat din prima seară, împreună cu toti membrii delegaţiei române, în loja Ernest Renan, de la Marele Orient al Franţei, astfel au reuşit să obţină recunoaşterea Marii Uniri de la 1918, mult mai repede.

In memoria Il∴Fr∴ Alexandru Vaida Voievod, fraţii din MAREA LOJĂ REGIONALĂ A TRANSILVANIEI, împreună cu noi fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, în viitor vom dezveli o PLACĂ COMEMORATIVĂ.

Dăruiesc pachetul de – documente masonice – care este alcătuit după cum urmează:

1) Documente de Mare Secretariat în pdf: Constituţia Masonică; Regulamentul General Masonic; Ritualuri de la 1-33; Cerere de iniţiere; Curriculum Vitae; Testament masonic; Jurăminte de gradul 1-3; Diplome de gradul 1-3; Diplome de gradul 4-14, 18, 30, 33; Proces Verbal de constituire triunghi şi lojă; Decret de constituire lojă; Decret de instalare Venerabil; Decret de Membrii ai Marelui Consiliu; Patenta de Lojă; Patenta de Mare Lojă; Patenta de Suprem; Fişa nominativă pentru membrii Marelui Consiliu; Fişa cu criteriile de evaluare a membrilor Marelui Consiliu; Fişa cu sarcinile şi responsabilităţile membrilor unei loji; Cearceaful cu arcanele gradelor, semne, simboluri, parole etc de la 1-33; Hrisoavele masonice ale celor trei loji fondatoare; Hrisovul Masonic de Mare Lojă Regională a Transilvaniei şi Suprem Consiliu;

2) Documente de studiu masonic în lojă: Biblia masonică; Îndreptarul Ucenicului; Alte cărţi, reviste masonice împrumutate în regim de bibliotecă;

3) Muzica Masonică, CD-uri;

4) Planşe de Arhitectură de la A.M.M.L.A., pentru studiu;

5) Copii ale unor tablouri cu documente masonice din cadrul Muzeului Masonic existent;

6) Donaţie o colecţie de reviste masonice: Cuvânt Masonic, Jurnal Masonic(de la G.L.F.), Revu Point Maconnique( de la G.L.F.), etc.;

7) Donaţie o colecţie de Constituţii Masonice de la 1725 până în prezent;

Toate acestea la un loc, cât şi multe altele care vor mai fi considerate necesare, formează capitalul logistic masonic, pe care l-am constituit împreună cu Il∴Fr∴ Nicu Filip, Primul Mare Maestru al Masoneriei Române, în decursul a peste 29 de ani de masonerie, adunat din documentele vremii din ţară şi din străinatate şi adaptate vremurilor actuale şi specificului naţional al ţării noastre, România.

Documentele sunt realizate în urma unor dezbateri ample între noi fraţii, toate sunt aprobate de Conventele Masonice ale vremii, comisiile juridice masonice votând în unanimitate, Marii Maeştri, promulgând toate edictele, decretele, patentele, etc. sub auspiciile cărora au lucrat toate lojile regulare din România şi din lume.

Sunt îndeplinite şi respectate cu stricteţe toate criteriile masonice fundamentale universal acceptate, asigurându-se cadrul regulamentar şi constituţional masonic de funcţionare, astfel încât să fie recunoascute oficial oriunde în lume.

Să aducem mulţumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea în timp a acestor podoabe nestemate ale Ordinului nostru, fără de care lucrarea masonică nu ar fi fost posibila, pentru veridicitatea lor, complexitatea lor şi caracterul profound spiritual şi tradiţional, pentru realizarea unei masonerii care să aibă următoarea deviză:

O MASONERIE ROMÂNEASCĂ
O MASONERIE PENTRU ROMÂNI
O MASONERIE PE ÎNŢELESUL ROMÂNILOR
O MASONERIE MORALĂ, SPIRITUALĂ, TRADIŢIONALĂ ŞI RITUALICĂ
Baniera masonică are inscripţionate următoarele:
LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE

La Conventul de constituire, consacrare, instalare a Marelui Maestru şi intronizare a Suveranului Mare Comandor, al Marii Loji Regionale a Transilvaniei, Il∴Fr∴ dr. Adrian T. 33, îi voi oferi acest pachet-patrimoniu cultural masonic-care să fie piatra de temelie la educarea şi instruirea corectă şi reală a tuturor fraţilor care vor fi iniţiaţi aici.

Aşa cum înaintaşii noştri, fraţii de acum 100 de ani au construit România unită, modernă, tot aşa noi fraţii de azi, trebuie să ne unim şi să redăm prestigiul masoneriei pe de o parte, iar pe de altă parte să reconstruim România.

Fie ca în acest an al umplerii paharului, revărsând chiar, când s-a întrecut orice limită a bunului simţ si a moralităţii, trebuie să conştientizăm, să acţionăm în consecinţă, uniţi pentru ca masoneria să aibă o singură direcţie şi un ţel, acela al Renaşterii, Reînvierii şi Reconstrucţiei României, prin cultivarea patriotismului, al practicării cultului muncii, pentru relansarea industriei și agriculturii din ţara noastră, al iubirii de aproape, credinţei în Dumnezeu şi relansarea satului şi ţărănimii cu datinile, tradiţiile, obiceiurile şi portul tradiţional românesc.

Hora satului, un lanţ al fraternităţii umane, un simbol masonic care închide întotdeauna ritualurile masonice, au fost cele care strângeau Duminica, femeile şi bărbaţii, tinerii, îmbrăcaţi în portul popular, iile, cămăşile cusute cu simboluri ale culorilor frumosului, ale naturii.

Hora satului, Hora fraternităţii, Hora unirii, toate să fie un deziderat care să învingă răul, ura, ignoranţa, egoismul, etc.Hora unea oamenii acum 100 de ani. Azi nu mai ne uneşte nimic şi nimeni. Hora este uitată, copii noştri nu mai cunosc tradiţiile, datinile, obiceiurile, portul, sunt desrădăcinaţi sub privirile noastre ignorante.

Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, ar avea nevoie de constituirea unei filiale, aici în regiune, care să aducă la masa discuţiilor, pe toţi cei interesaţi în acest sens, iniţiaţi, neiniţiaţi, bărbaţi, femei, tineri, bătrâni, care din cunoştinţele lor, documentele pe care le deţin, s.a.m.d., să mai punem o cărămidă la construcţia Marelui Templu Ideal al Umanităţii, masonilor le mai rămâne decât să cunoască Adevărul, căutând şi creând.

Revista CUVÂNT MASONIC, publicaţie în română şi franceză, oferită membrilor Asociației Muzeelor, Bibliotecilor, Librăriilor şi Arhivelor Masonice cu sediul la Bruxelles, ambasadelor, tuturor marilor cancelarii ale lumii, instituţii publice, universităţi, culte religioase, este un mijloc extraordinar de informare, studiu şi documentare despre rolul masoneriei asupra societăţii şi oamenilor.

Mulţumesc tuturor fraţilor din Cluj Napoca, Turda, Mureş şi Iaşi pentru munca extraordinară depusă pentru realizarea acestei construcţii masonice, prima din România, pentru încrederea în proiect şi în mine, împreună cu toţi fraţii mei.

Mulţumesc fraţilor din regiune care au conştientizat starea de fapt atât a masoneriei române, care este una mult decăzută, cât şi starea naţiunii care este la fel de decăzută, ambiţionându-se să-şi asume responsabilităţi masonice enorme, care să conducă la reconstrucţia României, la înţelegere între oameni şi la pace.

Mulţumesc celui care astăzi este consacrat, instalat şi investit Mare Maestru şi întronizat Suveran Mare Comandor, Atotputernicul Frate dr. Adrian T, pentru înţelegerea întregii stări a masoneriei române, pentru credinţa lui în Dumnezeu şi Ordinul Masonic Român, pentru angajamentul de fidelitate total pe care şi-l asumă faţă de fraţi, faţă de ţara noastră România şi faţă de concetăţeni.

Cred în voi toţi că veţi continua ceea ce eu am început la Braşov, în 13-14 aprilie 2002, împreună cu Il∴Fr∴ Nicu Filip, Primul Mare Maestru al masoneriei române după 1989, regenerând masoneria română, redându-i prestigiul pe care l-a avut acum 100 de ani şi mai cred că Duhul Sfânt al Marelui Arhitect al Universului, revărsat acum asupra noastră al tuturor fraţilor, este voinţa absolută a tuturor înaintaşilor noştri, mari bărbaţi de stat, unionişti şi a întregului popor de acum 100 de ani.

“… Duhul Adevărului pe care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte, voi îl cunoaşteţi, că rămâne la voi, şi în voi va fi.” (Ioan, cap 14, V. 17)

SĂ PRIMIM HARUL SFÂNT CU BUCURIE ŞI SĂ ÎMPLINIM VOINŢA LOR.

SĂ RENAŞTEM, REÎNVIEM ŞI RECONSTRUIM O MASONERIE ROMÂNEASCĂ. ACESTA SĂ FIE ŢELUL NOSTRU SFÂNT PENTRU SFÂNTA ROMÂNIE.

Şi voi să credeţi în ce vă spun eu, ca să se împlinească, ştiind că FACEREA de azi, va rămâne în istorie, iar pomenirea noastră va fi la timpul cuvenit.

La acest ceas aniversar, bucuriei de azi, i se mai adaugă şi faptul că acum o zi am avut Solstiţiu de Vară. Ziua când Soarele străluceşte la maxim, Lumina este puternică, iar noi vedem foarte bine ce facem.

Acum, sărbătorim Spicul de aur, Holda de grâu, Întru Gloria Sa, deoarece grăunţele aruncate în brazda neagră a Pământului, au încolţit şi s-au înfrăţit, asemenea generaţiilor de fraţi care mor, se nasc şi tot aşa, într-un infinit, asemenea Coloanei Infinitului, a marelui Sculptor Constantin BRÂNCUŞI, una din coloanele indestructibile pe care se sprijină întreaga umanitate, Universul în diversitatea lui, aşa să vă înfrăţiţi şi voi cât mai mulţi de acum înainte şi să fiţi pilonii indestructibili ai Templului Ideal al Umanităţii, loiali, verticali, harnici şi morali.

“.dacă grăunţele de grâu, când cad în pământ, nu vor muri, rămân singure, iar dacă vor muri, aduc multă roadă”. (Ioan, Cap.12, V.24 ) Să-L Lăudăm, să-L Venerăm, să primim Lumina, acum la acest ceas, când străluceşte cel mai puternic.

“…Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai luminii. Acestea le-a vorbit Iisus şi plecând S-a ascuns de ei.”(Ioana Cap. 12, V. 36).Prin încercarea Botezului, cu foc, întru cel ce primeşte şi cel ce dă, se aşterne Harul şi mulţumirea reciprocă.

“ Poruncă nouă dau vouă: Sa vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru acesta vor cunoaşte toți că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”. ( Ioan, Cap. 12, V. 34,35).

Sf. Ioan de vară, Solstiţiul de vară, Sânzienile, sărbătoarea astrală la populaţia carpato-danubiano-pontă, a românilor.

Moment înălţător al vieţii terestre în an, este solstiţiul de vară, în care lumina este la apogeu, în care mişcarea de revoluţie a pământutui şi paralel cu mişcarea de rotaţie, dau ziua cea mai lungă când Soarele atinge punctul cel mai înalt, când Zenitul pare foarte îndepărtat, când razele solare luminează marea parte a Terrei, iar pe eclipsa celestă astrul zilei atinge cota maximă de înălţime.

Ziua aceasta a Solstiţiului de vară este cântată de poeţi şi lăudată de muzicieni în diferite ipostaze ale ei. Nu poţi să nu aminteşti de George Coșbuc, cu cele două poezii celebre ale lui: “O fâşie nesfârşită” sau “Sub paltini aici e răcoare”, închinate anotimpului de vară, cunoscute cu titlul de “Vara” în volumul ,,Fire de tort”.

21 iunie, este ziua cea mai lungă a solstiţiului, dar şi noaptea cea mai scurtă, tot din timpul solstiţiului de vară, sunt elemente astrale de mare bucurie, o feerie magică a nopţii, aşa cum o numește Ion Heliade Rădulescu. Noaptea aceea a solstiţiului este o “noapte ‘naltă, ’naltă, cu cerul plin de stele”, ce ne duce cu gândul la bolta,,Templului celest”.Este timpul Sânzienelor şi al Drăgaicelor, un timp magic, timp mirific al împlinirii unui ritual de iniţiere dar şi de desăvârşire, de maturitate a paşilor tereştrii pe care îi face omul în această viaţă.

24 iunie este Sfântul loan de Vară când creştinii sărbătoresc naşterea Sfântului loan Botezătorul, proorocul ce leagă Vechiul Testament de noul Testament, prooroc vestit de Isaia în capitolul XL şi descris în cele patru evanghelii ale Noului Testament.

Este cel mai mare dintre profeţi, este antemergătorul Hristic-este acel “Vox clamandi in deserto”, adică glasul ce strigă în pustie conform Marcu 1-3 şi profeţit de lsaia XL-3. Ales ca patron al masoneriei cu mare cinste şi venerare, fraţiile şi confreriile îl sărbătoresc.

Azi, Marea Lojă Naţională a României - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, nu poate trece cu vederea cinstirea acestui sfânt. Ziua aceasta a solstiţiului de vară este ziua cea mai lungă, cu nopţile de Sânziene pline de farmec ce reprezintă o trilogie fantastică a unui creştinism cosmic, o liturghie sub bolta cerului, sub bolta bisericii. Acestea nu fac decât din noi, o unitate de neam, de gândire, de cuget şi simţire românească.

Această unitate are filonul aici în spaţiu Danubiano-Carpato-Pontic — axele spaţiale în care ne naştem şi murim şi pe care avem obligaţia a le păstra. Noi, carpato-dunărenii de astăzi încercăm să ducem tradiţia aceasta sacră, tradiţie ce o venerăm în Templul nevăzut al sufletului, dar şi în cel palpabil văzut în casa şi în curtea noastră, în familie, această celulă de bază a Naţiei Române.

Timpul este cunoscut la noi după orologiile naturale şi astrale. Cele naturale le arată pe cele astrale, de pildă: Sânzienele, aceste flori înfloresc în timpul solstiţiului, au fructe ca cireşele de vară, ce se coc în această perioadă.

Acum, este timpul când lumina este puternică şi strălucitoare—Lumina ca reprezentare complexă a Puterii Divine, ca mijloc de comunicare între om şi Dumnezeu, care există sub multe forme de expresie palpabilă: candelă, lumânare, rug (rugul e focul sacru al jertfei).

Noi suntem fii ai luminii. Sfântul loan de Vară a fost numit Luminător, tot sub denumirea de Sfântul loan de Vară, în Moldova şi Bucovina acest titlu este atribuit Sfântului loan de la Suceava, a cărei zi este 2 iunie, începutul verii, când ziua intră în creştere.

A început vara, începe vremea culegerii buruienilor de leac şi a florilor de leac. Florile de sânziene erau culese pentru pusul în laviţe. Multe din florile sau buruienile de leac, erau duse la Templu, stropite şi numai aşa erau mai bune pentru uzul leacurilor.

Noaptea sânzienelor este noaptea plină de farmec, de vraja Aburatorului, acest Eros carpatin, aşa cum arată Ion Heliade Rădulescu şi el francmason.

Sărbătoarea aceasta, aşa cum am arătat mai sus se mai numeşte şi a Drăgaicii.

Drăgaica este un personaj mitic agrar. Despre această sărbătoare, a drăgaicii, ne-a vorbit Dimitrie Cantemir în ,,Descrierea Moldovei” şi el un mare iniţiat, rozicrucian.

Nu a fost o sărbătoare numai a Moldovei, ci şi a Valahiei, aşa cum a arătat Maria del Chiaro şi el francmason, secretarul principelui Constantin Brâncoveanu. Sânzienele, această sărbătoare a Sfântului loan de Vară, desemnează în limba română, o realitate mitologică care are trei aspecte:

1. Sânzienele, personaje mitologice feminine din categoria Ielelor, cu origini în sărbătoarea precreştină a Solstiţiului de vară,cu caracter plural sau definit particular: Sânziana sau Ileana Consânzeana.

2. Sânziene, o specie de flori de vară Galium verum — cu proprietăţi divinatorii atribuit în această zi solstiţială.

3. Sânziene, această sărbătoare a Sfântului Ion Botezator,cu tente precreştine, cu atribuţii magice legate de magia premaritală. Acum se culeg florile şi se pun la ferestre pentru a feri casa de agresiunea duhurilor rele.

Această sărbătoare este o asociere a luminii solare, a Soarelui asociat cu sânzienele-flori.

Această asociere a rezultat un principiu matricial feminin.

Pentru strămoşii Daco-romanilor Soarele, era un principiu feminin, iar Luna un principiu masculin: (Crai Nou). Acum se aprind ruguri de foc (apud Ivan Evseev — Dicţionar de magie, demonologie pg. 419.)

Sânzieniele arată antropomorfizarea florilor, înzestrarea lor cu puteri magice. Această proiectare a ierburilor în uman, arată rolul natural al florilor şi ierburilor de leac.Fiind o sărbătoare a luminii, a bucuriei ei, nu putem să nu afirmăm că omul în Dumnezeu este fiu al Luminii. Înca de la creaţie, lumina a fost despărţită de întuneric şi a fost numită zi. Deşi era lumină, i s-a dăruit şi un luminator pe bolta ei, adica Soarele (Facere, cap.l).

Această Lumină este o radiaţie, un complex de radiaţii electro-magnetice perceptibile cu ajutorul ochiului, cu aspect dublu corpuscular şi ondulatoriu, cu efecte caloric-chimice, fotoelectrice şi foto-luminiscente. Este lumina care exercită o presiune peste Terra, care o reflectă şi o absoarbe.

Termenul lumină este egal cu acel al cunoaşterii absolute, indiferent de domeniu. Are înţeles şi valoare religioasă cu gest ritual, care semnifică prezenţa sacrului în cotidian. În înţeles material avem rugul, focul — flacăra vie — ce reprezintă legătura omului cu Dumnezeu.

Rugul de Sânziene este asemeni focului din jertfelnicul vetero testamentar: focul şi lumina sunt unele din canalele de comunicare ale omului cu Dumnezeu, a celui creat cu Creatorul său. La aprinderea focului participă în special bărbații, căci lor li s-a dat sacerdotiul. Fiind în preajma Rusaliilor, cu puţin timp înainte sau în urmă, focul de Sânziene este sub semnul Limbilor de foc harice al Marelui Spirit; Duhul Sfânt coboară peste Apostoli la Cincizecime.

Revenind la Solstiţiul de Vară, reprezintă simbolul Porţilor Astrale, descendent pentru că anunţă descreşterea zilei, spre deosebire de solstiţiul de iarnă care este ascendant şi care anunţă creşterea zilei. Cele doua solstiţii, de vară şi de iarnă, prefigurează cele două sărbători a Sfântului loan Botezătorul: 24 iunie şi 7 ianuarie.Aşa cum am arătat mai sus prin Sfântul loan de vară se mai înţelege şi sărbătoarea Sfântului loan de la Suceava sau Sfantului loan Evanghelistul.

Proorocul şi Evanghelistul sunt patroni ai masoneriei: loan Botezătorul se naşte la solstiţiul de vară. Solstiţiului de vară este ultima parte a anului masonic, an care începe odată cu echinocţiul de toamnă. În cinstea acestei sărbători solstiţionare se organizează fasturi şi banchete, adică agape fraterne în care fastul şi curtoazia sunt acasă. Toate acestea sunt făcute sub semnul Înţelepciunii—Sophia–care este mama bunei credinţe, Fides, a iubirii aproapelui, Caritas şi a Speranţei—Spes.

De aceea această sărbătoare este sub Înaltul Patronaj al Marelui Spirit Divin, care ne integrează în universalitate. Acest Spirit în limbi de foc, este simbolul nemuririi şi prin el trebuie să ne naştem. Acesta este adevărul sacrosanct. Dumnezeu, Marele Creator, când L-a creat pe om a suflat duh — spirit de viaţă — ce nu poate pieri din noi. După moartea omului el se întoarce la Cel ce I-a dăruit omului (Eclesiast XII -7). În Spirit este Duhul cunoaşterii, al înţelepciunii, al tăriei, conform, Isaia XI — 2. Gândim cu această ocazie a sărbătorii de Solstiţiu de vară la frumuseţea, forţa şi înţelepciunea Luminii, ce ne duce la Marea Putere Nevăzută, MareIui Arhitect al Universului, la Dumnezeu care este Alfa şi Omega, armonia deplină, iubirea deplină şi judecată supremă.

Din El luăm flacăra vie a naţiei, a iubirii de neam, de limbă, de lege, de tradiţie. O tradiţie care aici în spațiul carpato-pontic-danubian e vie, e plină de har şi adevăr şi vine din adânc, prin datini, prin lumină – lumina dulce a Linei Lumini, ce luminează totul şi tenebrele nu o vor cuprinde niciodată. (Ioan I-V).

Această Sărbătoare a Solstiţiului de Vară a Sfântului IOAN , este prilej de mare bucurie şi împlinire, de belşug, fiind legat de momentul strângerii recoltei. Cununiţele de grâu, sunt simboluri, dintre cele mai ezoterice pentru masoni, reprezentând un mod de a gândi şi aprofunda încărcătura metafizică, cum, cu puţin timp înainte, câteva luni , un alt simbol extraordinar bogat în mesaje, din lumea vegetală pentru om, este Rodul Pământului, care creşte la câmpie în pădurile noastre, în vremea când înfloreşte mărgăritarul sau lacrămioarele, despre care se vorbeşte şi în Sfânta Biblie şi care are o legatură directă cu Solstiţiu de Vară şi Echinocţiul de Toamnă, prin aceea că prevestesc cum vor fi recoltele de mari sau de mici, la grâu, orz, ovăz, secară, din vară şi producţiile de porumb şi struguri, vinul, butia cu vin, de toamnă înainte de Echinocţiu.

Dacă alţi Sfinţi sunt veneraţi în ziua morţii lor, creştin ortodoxi, sărbătoresc naşterea Sfântului IOAN BOTEZĂTORUL, proorocul ce leagă Vechiul Testament de noul Testament, este cel mai mare dintre profeţi, lampadoforul iniţiatului, care atunci când face juramântul de fidelitate, așează mâna stângă pe Sfânta Biblie, deschisă la vedere, la Evanghelia după Ioan.

Aşa cum Apostolul IOAN l-a precedat pe Isus, la fel Solstiţiul de Vară îl anunţă pe cel de Iarnă. Se fac focuri, pe locuri ridicate şi se aruncă brauri de pelin, ca să ardă odată cu aceasta toate necazurile, bolile, molimele, să fie îndepărtate duhurile rele. Exemplu: germanii dădeau drumul la roţi aprinse de pe munte, prin care se simboliza Soarele şi pe Zeul lor WOTAN, ca să alunge spiritele rele şi să atragă forţele tămăduitoare pentru animale şi oameni.

Sunt cinstiţi în această zi, în religia creştină ortodoxă: Sfinţii Mucenici Iulian, Afrodisie din Cicilia, Sfântul Alois de Gonzaga; în religia creştin ortodoxă de rit vechi: Sfânta Muceniţă Caliopia, Sfântul Marele Mucenic Teodor Stratilat, Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marchian, Sfinţii Cneji Vasile şi Constantin, Cuviosul Evrem, Patriarhul Antiohiei; la romano-catolici: Sfântul Alois de Gonzaga, călugăr; la Greco-catolici: Sfântul Mucenic Iulian din Tars.

Cuvântul ,,solstiţiu “ provine din limba latină, având semnificaţia de ,,oprire a Soarelui “, deoarece coincide cu momentul când, Soarele pare a se opri şi apoi mişcă în sens invers. Toată lumea sărbătoreste, la eschimoşi şi ruşi, cu dansuri populare şi ospăţ mare până spre dimineaţă.

Celţii, aduceau mulţumiri Zeiţei LITHA, care asigura fertilitatea, bogăţia, puterea şi ordinea.În noaptea de Sânziene, se bea roua căzută pe florile de sânziană (Gallium Verum) de culoare galbenă şi parfumate, ca purificatoare şi aducătoare de noroc. În Bavaria şi Silezia, se mănâncă aluat cu flori de soc, în soc sălăşluind un duh bun care-i apără pe oameni de nenorociri.

Fraţii din Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, din cadrul MARII LOJI NAŢIONALE A ROMÂNIEI sunt preocupaţi de studierea şi cunoaşterea datinilor ritualurilor agrariene, iniţiatice dacice, serbărilor câmpeneşti, iarmaroacelor şi tuturor credinţelor nu numai din Europa, ci de pe toate continentele astfel că sub bolta unui creştinism cosmic, la deschiderea cerurilor, să fim într-o unitate de neam, de gândire, de cuget şi simţire românească. Noaptea de Sânziene este un punct geometric, al tuturor aspiraţiilor, hranei spirituale, cerurile se deschid, pentru a evada în spaţiu divinităţii, marcând închiderea ciclului germinativ, al creşterii, coacerii, al trecerii dincolo de prag.

Să faceţi o adevarată masonerie, să formaţi o cultură masonică, o gândire masonică, o trăire masonică, în cuget, în faptă şi viaţă fără de moarte.

Să vegheaţi la păstrarea purităţii Ritului Scoţian Antic şi Acceptat, în toată frumuseţea lui şi valoarea lui milenară, Ritualul fiind coloana de susţinere a Ordinului nostru, de mii de ani.

Închei, prin a invoca, pe Marele Arhitect al Universului, să-şi deschidă pleoapa larg şi să vegheze de acolo de sus, asupra tot ceea ce veţi face bun pentru noi, familiile nostre şi copii copiilor noştri.

Fie ca Marele Arhitect al Universului, Dumnezeu, să vă ocrotească, să vă lumineze calea şi să fie izvorul nesecat al luminii pe care voi vă osteniţi continuu să o primiţi.

Binecuvântate să fie toate ceasurile de aici înainte, în pururea şi veci.


AMIN, AMIN, AMIN,


COL(R)Dr. Viorel DĂNACU 33

Mare Maestru
Suveran Mare Comandor
MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - Lojă de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice
SUPREMUL CONSILIU ROMÂN al RITULUI SCOȚIAN ANTIC ȘI ACCEPTAT

Preşedinte Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti