Francmasoneria (numită și „Masonerie”) este prima și cea mai mare fraternitate din lume, bazată pe credința că fiecare om poate face diferența în lume. Francmasoneria îmbunătățește și consolidează caracterul omului individual, oferind oportunități de fraternitate, caritate și educație.

Numele masonilor provine din ocupaţia membrilor lor inițiali – zidari în piatră care au construit castele și catedrale în Anglia și Scoția. Cuvântul „liber” a fost adăugat în Evul Mediu. Deoarece pietrarii aveau cunoștințe și abilități care nu se găseau peste tot, maeştrii masoni în piatră se bucurau de privilegiul de a călători între diferite regiuni ale ţării sau între ţări.. De-a lungul timpului, mulți bărbați care nu au fost constructori au fost atrași de practicile francmasoneriei. Pentru a încuraja diversitatea intelectuală, masonii au început să accepte bărbați din alte profesii în fraternitate. Acești bărbați erau cunoscuți ca „masoni acceptați”. Această tendință a continuat, iar membrii acceptați au depășit în cele din urmă membrii operativi. Astăzi, denumirile „Francmasonerie”, „Masonerie” și „Masoni liberi și acceptați” sunt folosite în mod distinctiv pentru a face referire la fraternitate.

Francmasoneria a început atunci când constructorii în piatră (masonii) au format organizații locale, numite loji, pentru a avea grijă de membrii bolnavi și răniți, precum și de familiile celor care au fost uciși la slujbă. De asemenea, masonii au folosit lojile ca locuri pentru a se întâlni, a primi plata, a-și planifica munca, a antrena noi ucenici și a socializa. Astăzi, acest termen se referă atât la o unitate de masoni, cât și la camera sau clădirea în care se întâlnesc.

O Mare Lojă este un organism administrativ care supraveghează Francmasoneria într-o zonă geografică specifică, numită regiune. România are Mari Loji Regionale grandioase în toate regiunile istorice consacrate.

Există aproximativ şase milioane de masoni în întreaga lume, inclusiv în România. Toate lojile respectă aceleași principii ale Francmasoneriei, dar activitățile lor pot varia. Fiecare loja este suverană și independentă; nu există niciun organ de conducere central în România sau internațional pentru francmasonerie. Suveranitatea şi independenţa fiecarei Mari Loji, este unul din principiile fundamentale ale Francmasonerie.

Calitatea de membru al masoneriei nu este un secret; toți membrii sunt liberi să își recunoască calitatea de membru. Nu există niciun secret despre obiectivele sau principiile masoneriei. Constituțiile și regulile masonerie sunt disponibile publicului, iar locațiile de întâlnire sunt clar identificabile. La fel ca multe organizații similare, unele dintre activităţile interne ale masoneriei, cum ar fi ceremonii, ritualuri și parole, sunt considerate chestiuni private disponibile doar pentru membri recunoscuţi ca atare.

Există două tipuri de întâlniri pentru membri. Cea mai comună este o întâlnire ordinară, numită ședință declarată, dedicată procedurilor administrative: procesul-verbal al ultimei ședințe, discutarea problemelor financiare, votarea cererilor și planificarea activităților de depunere. Al doilea tip de întâlnire este de tip ceremonial, utilizat pentru admiterea noilor masoni și conferirea de grade. Toate întâlnirile din cadrul lojei se desfăşoară pe baza unor ritualuri strict definite şi accesibile doar membrilor recunoscuţi.

Există trei etape ale apartenenței masonice: Ucenicul înscris, Companion și Maestru Mason. Aceste etape sunt denumite „grade” și corespund dezvoltării de sine a membrilor și cunoașterii sporite a Francmasoneriei. Pe măsură ce omul finalizează fiecare fază de învățare, Loja organizează o ceremonie pentru conferirea gradului său.

Denumirile de grad sunt preluate de la bresle meșteșugărești: în Evul Mediu, pentru a deveni mason, un bărbat ar fi trebuit mai întâi să devină ucenic. Ca „Ucenic”, învaţă tainele şi instrumentele meseriei. Când și-a dovedit abilitățile, a devenit un „Companion”, iar atunci când a dobândit o capacitate excepțională, a fost cunoscut ca un „Maestru Mason”.

Masoneria s-a răspândit în lume din Anglia și multe dintre titlurile originale în limba engleză sunt încă în uz. Aceste titluri pot suna arhaic în societatea de astăzi, dar semnificațiile lor sunt simple. Suveranul este liderul lojei, similar cu funcția de președinte în alte organizații. El este numit „Suveran Mare Comandor” pentru o Mare Lojă, poate fi Venerabilul Lojei pentru o Lojă. Este pur și simplu un termen mai vechi pentru lider. Primul Supraveghetor și Secundul Supraveghetor reprezintă primul și al doilea vicepreședinți cu rol fundamental în desfăşurarea ritualurilor.

Simbolurile permit oamenilor să comunice rapid și să depășească barierele lingvistice. Când vedeți o lumină verde sau un cerc cu o linie prin ea, știți ce înseamnă. De asemenea, masonii folosesc metafore din geometrie și arhitectură pentru a-și informa membrii despre dezideratul major - căutarea continuă de cunoștințe, etică și abilități de conducere.

Pentru a-și reflecta moștenirea, masonii poartă șorțuri în timp ce se află în lojă, la anumite evenimente publice și la înmormântări pentru a-și demonstra mândria față de fraternitate, precum și descendența lor din vechii constructori în piatră, care și-a purtat istoric instrumentele în șorțuri de piele. Echerul și compasul sunt cele mai cunoscute simboluri ale masoneriei: Când vedeți simbolul pe o clădire, știți că masonii se întâlnesc acolo sau că acea cladire a fost construită de Maeştrii Masoni.

Masoneria nu susține candidații în alegerile politice, iar discuțiile despre politică la ședințele masonice nu sunt permise.

Masoneria nu este o religie și nici nu este un substitut pentru religie. Fraternitatea cere membrilor săi să aibă o credință într-o Ființă Supremă, dar fraternitatea în sine nu este asociată cu nicio religie, iar oamenii de toate credințele sunt reprezentați în fraternitate. Religia nu este discutată la întâlnirile din Lojă.

Uneori numim o clădire „templu” în același sens în care o instituţie de cercetare poate fi numită un „Templu al Ştiinţei”. Majoritatea lojilor din lume se referă acum la clădirile lor ca centre masonice dar şi denumirea de Templu este frecventă, având la baza lui o istorie şi simbolistică ce se pierde în negura vremurilor, disponibilă membrilor activi.

Un bărbat devine mai întâi mason la loja sa locală. După ce a obținut cele trei grade de masonerie, se poate alătura oricăreia dintre celelalte organizații masonice aliate, fiecare având un accent social, educațional sau filantropic special. Cel mai cunoscut în România este Ritul Scoţian alături de alte Rituri care sunt disponibile membrilor activi.

Există trei curente ale francmasoneriei în lume: masoneria masculină (exclusiv bărbații), masoneria feminină (exclusiv femeile) și masoneria mixtă (bărbați și femei). Marea Lojă Regională a Transilvaniei este exclusiv masculină.

Conform statutului M.L.R.T limita minimă de vârstă este 21 de ani.

Există o taxă de înscriere pentru membru, care include o contribuție caritabilă pentru a ajuta la îndeplinirea misiunii noastre filantropice și obligația noastră de a ajuta frații și familiile lor în perioadele de nevoie. Cotizaţiile lunare sprijină programe caritabile importante, care se bazează şi pe contribuțiile membrilor. Taxele anuale încep când se primește gradul de ucenic înscris; fiecare lojă determină valoarea taxelor.